Aldous Huxley, unul dintre cei mai proeminenți intelectuali ai secolului XX

Aldous Huxley (1894, Godalming, Anglia – 1963, Los Angeles) a fost un scriitor, jurnalist, critic literar, filosof  britanic, o personalitate dotată cu o inteligență ieșită din comun ale cărui opere s-au remarcat prin stilul abordat, și anume satire ale societății contemporane și morale convenționale.

Câteva dintre romanele sale foarte cunoscute sunt „Minunata lume nouă”, „Insula”, „Porțile percepției. Raiul și iadul” și „Acele frunze sterpe”. Admiratorii scriitorului vor evidenția, cu siguranță, romanul „Minunata lume nouă”, lucrare considerată a fi una dintre cele mai importante opere ale secolul XX și care prezintă într-o manieră întunecată perspectiva viitorului.

• Lisa Gerrard, vocea libertății din Gladiatorul. „Cânt în limbajul inimii, o limbă pe care o știu…
• Monica Vitti, regina filmului italian

Aldous Huxley a făcut parte dintr-o familie de oameni dotați. Bunicul, de exemplu, a fost biologul și naturalistul T.H. Huxley, mare susținător al teoriei evoluției lui Charles Darwin, tatăl a fost scriitor și profesor, iar mama, om de literatură la rândul ei, a fost descendenta poetului englez Matthew Arnold.

Impactul negativ și pozitiv al științei și tehnologiei

Deși atras de biologie, dorindu-și să devină om de știință, planurile destinului nu au coincis cu dezideratele sale. Atins fiind de o boală (keratită) care i-a afectat în mod evident vederea (orbind parțial și având mari dificultăți de citire) Huxley a abandonat biologia dedicându-se cu seriozitate literaturii. În ciuda problemelor de vedere pe care le avea, Huxley reușea să citească doar cu ajutorul unei lupe și a picăturilor speciale pentru ochi.

A absolvit Balliol College, Oxford, în 1916, an în care a și publicat primul său volum, colecția de poezii intitulată „Roata arzătoare”.

Preocuparea sa puternică pe care a avut-o pe tot parcursul vieții în ceea ce privește impactul negativ și pozitiv al științei și tehnologiei asupra vieții secolului al XX-lea, în mod accentuat exprimată în ”Minunata nouă lume”, cât și într-unul dintre ultimele sale eseuri, scris pentru volumul „The Great Ideas Today” despre cucerirea spațiului, au determinat calificarea sa ca fiind unul dintre scriitorii și intelectualii reprezentativi ai acelui secol.

Ce a fost atât de ieșit în comun la Huxley?

Am stabilit deja faptul că Huxley a fost recunoscut drept unul dintre cei mai importanți intelectuali ai timpului său. Scriitorul de origine britanică, prin operele sale revoluționare (a publicat peste 50 de cărți de non-ficțiune, ficțiune,  eseuri și poezii), a fost nominalizat de nouă ori la Premiul Nobel pentru Literatură și ales Companion of Literature de RSL (The Royal Society of Literature) în 1962. Avea o minte luminată, enciclopedică, stăpânea într-un mod impresionant arta conversației, calități care l-au plasat, incontestabil, printre personalitățile marcante din Anglia acelei perioade.

Definiții fericirii în viziunea lui Aldous Huxley

„Toată lumea aleargă după fericire, iar rezultatul e că nimeni nu-i fericit. Fiindcă toţi au apucat-o pe un drum greşit. Întrebarea care ar trebui pusă nu este: De ce nu suntem fericiţi şi cum să ne distrăm, ci Cum să-L mulţumim pe Dumnezeu şi de ce nu suntem mai buni? Căci nu urmărind fericirea ai s-o găseşti, ci urmărind salvarea sufletului. Pe vremea când oamenii erau înţelepţi, în loc să fie doar şmecheri, ei îşi clădeau viaţa în funcţie de salvarea sau condamnarea sufletului şi nu în funcţie de faptul că le mergea bine sau rău. Dacă acum te simţi fericit, este pentru că ai încetat să-ţi mai doreşti să fii fericit şi ai început să te îndrepţi. Fericirea seamănă cu cocsul – e un produs secundar, derivat în procesul de producere al altuia.” (Punct contrapunct, 1928)

Cinci lucruri interesante despre Aldous Huxley:

1. Pe parcursul vieții sale, Huxley a fost interesat de subiecte legate de spiritualitate, mai exact de parapsihologie, misticismul filosofic și universalismul. Huxley făcea meditație, devenise vegetarian și experimenta mescalina, un drog halucinogen pe care i-l sugerase psihiatrul Humphry Osmond în anul 1953. Senzațiile provocate de acest drog psihedelic au fost, de altfel, descrise în în eseul ”Ușile percepției” (The doors of perception) și în romanul ”Rai și Iad” (Heaven and Hell)
2. În timpul Primului Război Mondial, Huxley și-a petrecut o mare parte din timp la Garsington Manor, casa lui Lady Ottoline Morell (aristocrată engleză și gazdă a societății alese a vremii), lucrând ca muncitor la ferma acesteia. Aici a întâlnit figuri proeminente precum Bertrand Russell (filosof și matematician englez, preocupat de politică, lingvistică și epistemologie și activist pentru pace) și Clive Bell (important critic de artă britanic). Mai târziu, în „Crome Yellow” (1921), Huxley a caricaturizat stilul de viață Garsington.
3. În 1945, la scurt timp după încheierea războiului, cunoscutul regizor, producător, animator, scenarist și antreprenor american Walt Disney a ”reînviat” producția Alice în Țara Minunilor, cerându-i lui Aldous Huxley să rescrie scenariul. Însă varianta oferită de scriitorul britanic nu a fost pe placul lui Disney, acesta considerând că versiunea semnată de Huxley este mai mult o adaptare literară a cărții lui Lewis Caroll, nereușind să surprindă ceea ce îl interesa pe producătorul american care, prin urmare, a respins scenariul. Pentru acest proiect, în cazul în care ar fi avut o finalitate reușită, Disney ar fi fost dispus să plătească suma de 15000 de dolari. Huxley a primit, totuși, 2500 de dolari. Când filmul de animație a lui Disney a fost lansat pe piața cinematografică, în 1951, acesta nu conținea niciun element din opera lui Huxley.
4. Pe patul de moarte, neputând să vorbească, Huxley a făcut o cerere scrisă Laurei (cea de-a doua soție a lui), pentru a i se injecta ”LSD (acid dietil-amina lisergic), 0.1 mg, intramuscular”. Potrivit relatării ei despre moartea lui Huxley, relatare apărută în „This Timeless Moment”, Laura i-a făcut o primă injecție la ora 11:45 și o a doua doză câteva ore mai târziu; Huxley a murit la vârsta de 69 de ani, pe 22 noiembrie 1963, după o luptă pe care a dus-o timp de trei ani cu nemilosul cancer.  Ca fapt divers, fostul președinte american John F. Kennedy a fost asasinat în același an și în aceeași zi în care a murit și Aldous Huxley.
5. Grupul rock „The Doors” și-a luat numele trupei din titlul cărții lui Aldous Huxley „The Doors of Perception”. De fapt, cel care a venit cu ideea și care le-a propus celorlalți membri această titulatură a fost chiar liderul trupei, Jim Morison, după ce i-a citit cartea lui Huxley.

Bibliografie:

https://www.britannica.com/biography/Aldous-Huxley

https://rsliterature.org/rsl-event/whats-so-great-about-aldous-huxley/

https://www.10interestingfacts.com/facts-about-aldous-huxley.html

https://cartoonresearch.com/index.php/aldous-huxleys-version-of-the-disney-alice/

https://www.thevintagenews.com/2017/02/10/the-doors-took-their-name-from-the-title-of-aldous-huxleys-book-the-doors-of-perception/

Vă mai recomandăm să citiși și:

Un studiu comun al cercetătorilor de la Google și Oxford susține că inteligența artificială va anihila omenirea

„Ferma Animalelor”, unul dintre cele mai importante romane ale lui Orwell

Președintele Microsoft: Așteptați-vă la „un viitor orwellian” dacă nu adoptăm legi pentru a controla inteligența artificială

British Council şi-a cerut scuze pentru respingerea unui eseu al lui George Orwell acum 70 de ani